De la 1 ianuarie, fara facturi securizate Articol din 21 Decembrie 2006 | Finante Facturile fiscale nu vor mai fi obligatorii din 1 ianuarie 2007. Schimbarea va provoca pierderi de milioane de euro tipografiilor acreditate si distribuitorilor, si risca sa semene harababura in sistem. Chiar si Imprimeria Nationala isi va diminua cifra de afaceri cu 6-7,5%.

De la 1 ianuarie, fara facturi securizate „Cifra de afaceri pe care o realizam din tiparirea formularelor cu regim special reprezinta in acest moment aproximativ 30% din total. Ponderea a scazut de-a lungul anilor. În parte, a fost o diminuare voita, pentru ca stiam ca, odata cu 1 ianuarie 2007, se va renunta la aceasta forma a formularelor fiscale“, spune Cristina Stan, reprezentanta tipografiei Publirom. „Si noi suntem afectati de noile modificari de natura fiscala. Tiparirea formularelor personalizate cu regim special are o pondere, pentru imprimeria noastra, de 16% din totalul cifrei de afaceri, ceea ce inseamna 500.000 de lei“, declara Camelia Butu, director imprimeria Mirton din Timisoara. Silviu Verba, administrator la GrafoPrint Timisoara, este mult mai drastic: „Noi facem 4% din totalul facturilor din Romania. Pierdem bani, dar mai grav este ca, de la 1 ianuarie, se va deschide sezonul la evaziune fiscala. Sistemul actual care implica sectorul privat in combaterea infractiunilor economice va fi distrus.“ Începand cu data aderarii, dispare regimul special al facturilor fiscale. Prin urmare, acestea nu vor mai fi obligatorii. Ceea ce inseamna ca facturile fiscale nu vor mai fi tiparite doar cu avizul Imprimeriei Nationale. Mai mult, acestea pot fi tiparite pe imprimanta, in orice birou, de catre firma emitenta. Sa fim bine intelesi, facturile in sine nu dispar! Ele vor putea fi emise electronic sau pe hartie, cu respectarea unor cerinte cuprinse in legislatie. La achizitiile intracomunitare, se vor folosi facturile electronice, in vreme ce la tranzactiile locale se vor utiliza facturile fiscale obisnuite. Este de presupus ca o mare majoritate a firmelor vor lucra cu facturi tiparite. „Este o masura care ne aliniaza la normele UE. Dar nu stiu in ce masura nu atat firmele, cat inspectorii fiscali se vor obisnui sa lucreze in noul sistem“, a spus Daniel Anghel, director Tax & Legal services, PriceWaterhouseCoopers. Garda Financiara afirma ca, desi va presupune un volum mai mare de lucru, controlul agentilor economici nu va fi afectat. „Vom avea o perioada cu controale incrucisate (si la furnizor, si la cumparator, n. red.) mai multe“, a declarat Adrian Cucu, comisar-sef Garda Financiara. Din anul 2003, piata formularelor tipizate in regim special de tiparire privind activitatea financiara si contabila s-a liberalizat, in prezent fiind peste 50 de tipografii abilitate, dintre care cinci sunt cu capital de stat „Imprimeria Bancii Nationale“, Fabrica de Timbre, Poligrafia „Bucurestii Noi“, Tipografia Filaret si imprimeria „Coresi“ Ardealul. Imprimeria Nationala gestioneaza sistemul national de inseriere si numerotare. De asemenea, detine din 2005 baza de date a agentilor economici si a delegatilor care cumpara facturi. Baza de informatii este accesata de ANAF, Garda Financiara, Politie, Parchet. „Sistemul in sine a permis oprirea de la achizitia de formulare a agentilor economici inactivi, comunicati lunar de ANAF“, spune Dan Docan, directorul general al Imprimeriei Nationale. Inactivii au fost considerati principala sursa de facturi in alb, folosite pentru acoperirea unor cheltuieli nejustificate. „Piata neagra a dat inapoi in ultimii ani“, afirma Adrian Cucu, fara sa precizeze insa gradul de reusita sau dimensiunile pietei in discutie. Solutii de criza Potrivit unor surse din industrie, cele peste 50 de imprimerii care tiparesc facturi fiscale realizeaza, din aceasta activitate, o cifra de afaceri de 30 de milioane de euro anual. Chiar daca lovitura pare teribila, foarte putini traiesc numai din facturi, majoritatea anticipand sincopa si pregatindu-se pentru a contracara scaderea veniturilor. „Ne-am orientat deja spre investitii in utilaje pentru tiparituri cat mai variate“, a spus Camelia Butu, director la Imprimeria Mirton. „Formularele fiscale se vor pastra, si o parte din clienti vor alege in continuare sa tipareasca la noi, insa nu se va mai utiliza hartia securizata si inserierea centralizata la Imprimeria Nationala“, a conchis Cristina Stan, de la Publirom. La o cifra de afaceri de 160 de milioane lei, pentru a recupera pierderile de 10-12 milioane dupa disparitia facturilor, Imprimeria Nationala participa la licitatia organizata de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru Cardul European de Asigurari. De asemenea, in perioada imediat urmatoare, participa la doua licitatii internationale, impreuna cu corporatia americana 3M, pentru tiparirea marcajelor la bauturi alcoolice si tigarete in Mexic, Turcia si Pakistan. Amenintati serios, tipografii si-au strans randurile si sustin ca este necesar in continuare un sistem de monitorizare a facturilor fiscale emise de agentii economici pe suport de hartie, cu tehnica de calcul proprie. Masura se poate implementa astfel incat sistemul actual si cel nou sa functioneze in paralel, perioada in care Ministerul Finantelor poate organiza activitatea dupa noile reguli. Tarile europene stopeaza evaziunea prin diverse metode, de exemplu, in Italia, exista tipografii abilitate pentru realizarea facturilor cu sistem monitorizat de inseriere, in Grecia se instaleaza o „memorie fiscala“ intre calculator si imprimanta care tipareste facturile, iar in Germania, exista un sistem informatic care raporteaza seriile utilizate. Ministerul Finantelor trebuie sa intervina. Capital